Am facut-o si pe asta. Cu mult curaj, am lasat-o pe Maya in tabara de ski. am tremurat in fiecare zi, m-am rugat sa nu i se intimple nimic iar la sfirsitul taberei, am gasit pe pirtia de la Azuga un copil cu obrajii rosii, cu ochii mici si cu gura pina la urechi. Abia astepta sa-mi explice(ptr ca eu nu stiu), cum se fac legaturile, cum stau claparii, cum trebuie sa stai in plug si cind a facut prima coborire mi-a zis ca i-a batut inima tare, tare de emotie ca eu eram acolo.Ma uitam la Te Lili si ma gindeam daca eu as putea sa fac nebunia asta- 20 de copii, in grija mea, cu un sport atit de riscant. Nu cred. De aceea ma bucur ca exista si ca poate sa o faca si in locul me. Copilul meu schiaza, inoata, patineaza, merge pe role iar eu sint o mama mindra care face doar 1% din ce face ea dar care poate sa-i ofere o copilarie minunata. Chiar ai sentimentul ca merita sa muncesti in fiecare zi.
